duminică, 31 iulie 2011

Ce s-ar intampla daca romanii s-ar bate si pentru apa si sapun?

Mereu mi-am pus intrebarea aceasta..."Ce s-ar intampla daca poporul roman ar consuma cantitati mai mari de produse de igiena corporala?"Am fi fost un popor mai civilizat sau ne-am fi transformat intr-o tara mai poluata?
Apa si sapunul sunt "prea scumpe" pentru a fi utilizate in mod frecvent de catre populatie. Odata cu cu venirea verii, temperaturile ridicate au creat dificultati nu numai celor cu probleme respiratorii sau de inima, ci si celor care au sensibilitate la mirosul neplacut degajat de lipsa unei igiene corporale.

Un studiu realizat de GFK a aratat ca romanii au absentat la lectia de igiena personala din cadrul orelor de dirigentie.Studiul scoate in evidenta faptul ca populatia romana a cumparat mai putin sapun in stare solida in ultima perioada, vanzarile scazand de la 78,6% la 72,7%.Desi cercetarea a fost facuta in vara 2010, este greu de crezut ca situatia a intrat pe fagasul cel bun si romanii s-au preocupat in ultimul an de igiena.Scaderi de consum in acea perioada s-au inregistrat si la deodorante si antiperspirante.Dar intrebarea suna cam asa:Stie "doamna" Leana sau nea' Gheorghe ce le diferentiaza pe aceste doua produse???Intr-o tara in care pretentiile cresc si ne dorim un trai civilizat asemanator occidentului, este mai mult probabil sa aflam ca unii cetateni din Romania mai traiesc inca in Epoca de Piatra...

"Doar un sfert dintre adulti se spala dupa ce au pus mana pe bani, care sunt purtatori majori de microbi. Jumatate dintre romani nu se spală pe maini după ce folosesc toaleta şi mai puţin de 50% dintre romani nu se spală după ce ingrijesc un animal, conform unui studiu realizat de Ministerul Sănatatii" informeaza o sursa de stiri.

Fie ca te afli intr-un oras mic sau mare, intr-un mijloc de transport in comun, sau intr-un loc public, este imposibil sa nu remarci neatentia romanilor la acest aspect.Cel mai des loc, intalnit, de a avea o experienta de "neuitat" este, cu siguranta, o zi in transportul in comun pentru mijloacele de suprafata.Acolo unde inghesuiala e la ea acasa, unde aerul este insuficient, unde soarele reuseste sa patrunda si unde "parfumurile" se amesteca. Oameni cu bagaje, dogorati de caldura si de parfumuri grele, carora i se mai adauga mirosul "cu pricina", aceasta este imaginea cel mai des intalnita pe vremurile "caniculare" pe care le-am apucat.
O alta cauza este si situatia taranului, care vine la oras "cu de toate", nu numai cu alimente sau ganduri necurate pentru taraiul de oras.El se prezinta cu mirosul sau specific si neingrijit .Aspira de mic copil la viata de oras, dar nu a invatat ce insemana sa folosesti produse de igiena corporala, indispensabile pentru om.El vrea sa fie respectat la fel ca in satul in care traieste si judeca orasenii pentru traiul pe care il duc.Viata de zi cu zi, la tara, ii oboseste pe acestia si le intuneca ratiunea.Ei nu mai folosesc produse pentru igiena, pentru ca reprezinta un mod de epuizare a banilor. Si uite asa romanii au renuntat la obiectele sanitare, in favoarea altor lucruri "prioritare" pentru ei.
Sau... mai apare in autobuzul modernizat specia orasanului necizelat , care se identifica cu taranul, dar are buletin de Bucuresti.El circula dintr-o parte in alta pentru a se face cunoscut, devine popular numai prin aparitia sa si se manifesta printre cetateni ca un animal, fara bun simt, fara educatie, pentru ca este ultimul lucru de care doreste sa aiba parte.Te priveste cu superioritate din cauza consideratiei sale ca se trage dintr-o rasa mai speciala. Acesti "tarani" poposesc in mijlocul de transport si se simt in culmea fericirii pentru ca au iesit "la o plimbarica".
Cum s-a ajuns aici? Acesta "mica" majoritate sunt de fapt oameni care nu se pot integra in mediul in care traiesc, care nu pot discerne binele de rau si si care au un rationament slab dezvoltat. "Specie de maimute", care nu o au o scara a valorilor, nu pun pret pe nimic, asteapta sa li se infiripe o idee.Pusi pe furt inca din copilarie, asteapta cu bagare de seama "momentul lor" pentru a "ciordi" orice, un ban, o idee, un gand.

Iata de ce pedeapsa cea mai mare a romanilor va ramane in continuare ignoranta, setea de vatamare de bun simt, a decentei unui popor, care ar fi trebuit sa fie civilizat.Din pacate vara nu creeaza probleme celor cu lipsuri mari de decenta, din cauza faptului ca acestea se ivesc doar la cei care vor o schimbare si care sunt, de asemenea, o minoritate.

luni, 18 iulie 2011

Tehnica inventivitatii, are sau nu masura?

Romanii sunt inventivi atunci cand vor sa-si atinga "obiectivele" si lenesi cand trebuie sa se preocupe de munca si de un trai civilizat.

Orice roman stie ca in tara asta totul se organizeaza dupa sintagma “ne descurcam noi cumva”.Chiar daca esti din urban sau de la tara, “tehnica descurcarii” a prins mare traditie la noi. Nu trebuie sa faci carte ca sa intelegi aceasta "strategie aplicata”, in toata regula, oricarui cetatean.

Contrar inventivitatii profesionale sau a inovatiilor, creativitatea oamenilor slab instruiti iese la iveala chiar si atunci cand nu te astepti.Iata o dovada a faptului ca romanul a fost intotdeauna inventiv atunci cand trebuie "sa fuga dupa ciolan": “sangele apa nu se face” . De la elite pana la omul de la tara, neinstruit, traditia romaneasca se respecta cu strictete. Leafa trebuie "obtinuta dupa o strategie", pentru ca sefu "te iarta", vecinul "te iarta", societatea "te iarta"… “ne iertam toti intre noi". Despre “noi” ca populatie putem spune multe.Placerea de a “ne descurca ieftin" scoate in evidenta "originalitatea romaneasca" sau "degradarea romaneasca"?

Zicalele “Nicaieri nu-i ca la romani” sau “Munca nu a omorat niciodata pe nimeni, de ce sa risti?” sunt "cu specific romanesc", sau "ne place sa fim ieftini"?! Improvitatii le poti vedea la tot pasul.Tocmai de aceea micii rumeni , gratarele incinse, berile reci, maneaua care tipa si chefuiala din abundenta, au devenit "o datina", care va fi transmisa din generatie in generatie, iar “traiul civilizat” cuvinte din dictionar.

“N-ai nevoie de carte ca sa te descurci”

Cartea e de prisos pentru noile generatii, sustin tinerii de pe bancile scolii, suparati "pe bac.". Educatia si scoala sunt doar niste impedimente pentru tanarul procupat de “dezvoltare sociala”.Clubbing-ul, iesirile la terase sau gratarelele cu baietii nu te izoleaza de prieteni precum cartile sau studiul.Ele nu te pot “scoate din incurcatura”, sunt de parere tinerii noii generatii. Romanul este capabil sa scormoneasca pana la ultimul pai, pentru a reusi: noile descoperiri nu se mai invata in scoli, ci in strada, la bloc sau in gasca.Doar doar "ne-om descurca" la examene, la locul de munca, in societate, pentru ca pana la urma si "inventivitatea" este si ea o arta…

Pana si sateanul stie de manea, pentru ca se vinde la flacaii sau mandrele de pe ulitele "prea linistite", chiar daca numele "interpretilor" sugereaza mai mult un aliment greu de obtinut in sat.

“Sa fii smecher” este doar o “tehnica a inventivitatii” si daca nu te adaptezi situatiei, probabil "ori nu esti roman, ori esti prea scump ca sa te integrezi in societate" .Una peste alta adaptarea presupune "bune cunostinte" sau "tehnici de smecherie" , dar si o vasta experienta pentru a nu fi exclus din “lumea buna”. Chiar daca in Romania lucrurile merg pe invers, societatea a demonstrat "ca se poate descurca" si in fata situatiilor limita.Si uite asa lenea a devenit o "necesitate, nevoie, pentru a fi in pas cu ceilalti", iar glasul ragusit al ONG-urilor este insesizabil din cauza atator “strigate” in mijloacele de comunicare in masa. Oare cine sa mai auda?!Romanii sau gratarelele???

Chiar daca ne fastacim atunci cand trebuie sa raportam rezultatele la proiecte sau la munca noastra, este mai simplu sa periem pe sefu' sau sa dam “un covrig” la superior , pentru ca si el la randul lui este un exemplu pentru noi.Iar daca sefu' actioneaza in acest mod si subalternul solutioneaza problemele tot la fel…

Asadar "tehnica covrigului" care “se descurca” in scoli, in intitutii sau in diverse organisme ale societatii prinde "radacini" din generatie in generatie.Iar atunci cand "inventivitatea are obiective precise", normele se rescriu dupa pofta inimii, deoarece atunci cand statul se gandeste sa ia masuri de a-l prinde pe faptas, inca "mai mediteaza": "sa ia covrigul" sau sa-l prinda?!